Saptamana chioara
Vineri, 23 Iulie 2010
Moare continuu oraşul Galaţi
de JAP
Zece ani pierduţi de pomană, zece ani de dezastru, zece ani din viaţa fiecăruia dintre noi. E mult? E puţin? Cât mai putem suporta batjocura? Şi, să nu uităm nici o clipă că trebuie musai să mai adăugăm încă opt ani pierduţi pe apa sâmbetei, prin marea cacialma „om gospodar" doar pentru el, nu pentru „populime", numit Durbacă.
Şi, uite aşa, având la cârmă doi rataţi, parveniţi de pe platforma Sidex, oraşul Galaţi, în toţi aceşti ani, s-a dus, încetul cu încetul, de râpă.
Măi, dragi concetăţeni, uitaţi pe cine aţi votat şi pus în fruntea urbei: ambii nu sunt gălăţeni, nimeriţi în plan local la fel cum s-au aşezat popoarele migratoare şi pe ambii i-am înscăunat după ce au distrus unităţile pe care le-au condus, fiind daţi afară.
Da, acesta este adevărul, am votat nişte indivizi expiraţi, am votat în realitate himere, am votat notorietăţi pierdute, implementate şi sedimentate mental, ani şi ani de zile, ca un ecou din altă lume.
Unul a distrus oraşul şi Primăria, conducând instituţia şi Galaţiul ca pe un SRL, numai după bunul plac, schimbând salariaţii precum ciorapii, aducând oameni incompetenţi, dar devotaţi lui şi care nu mişcau în front. Deviza era: „totul pentru mine şi clan", iar firimiturile pentru acoliţi.
S-a vandalizat oraşul, s-a jefuit aproape orice, în goana nebună a NEBUNULUI pentru avere.
Apoi a venit omul BUN care, în loc să ia taurul de coarne, a lăsat totul aşa cum a găsit, ba, mai mult, a acoperit golăniile penale ale predecesorului, iar cu stilul arhicunoscut „până se hotărăşte Nicolae, pleacă trenul din gară", a continuat dezastrul.
Înconjurat de nulităţi, hiene, 10%, pupincurişti şi limbişti, a reuşit relativ uşor să pună pe chituci Primăria şi, în mod logic, şi oraşul. O instituţie care nu funcţionează, în care nimeni nu ascultă de nimeni, în care domneşte ANARHIA. Rând pe rând, cei buni au plecat ei singuri sau au fost îndepărtaţi pentru că nu erau de-ai LOR, au rămas incompetenţii, sinecuriştii, sau cei care prin ceea ce ştiu sau „au", pot şantaja pe oricine. Exemple sunt câte vreţi, de la MATEI la PĂTRUŢA, de la ADASCĂLIŢEI la BUDESCU, de la JALBĂ la GÂSCĂ, şi tot aşa.
Oraşul Galaţi a ajuns într-o fundătură, e de râsul curcilor, fără prezent şi viitor, de la poziţiile trei-cinci în trecut, dincolo de douăzeci în prezent, în toate clasamentele, în orice domeniu.
Un oraş prăfuit, mizerabil (plin de gunoaie), un oraş lăsat pradă insectelor, gândacilor şi şobolanilor, un oraş distrus din punct de vedere urbanistic, un oraş care nu oferă protecţie cetăţenilor contribuabili. O ruşine pentru administraţie şi politicienii locali. Nu tu investiţii, nu tu locuri de muncă, nu tu curăţenie, nimic, dar nimic demn de normalitate.
Moare oraşul. Oraşul a încăput pe mâna unor netrebnici care, în timp ce acesta se duce la vale, în timp ce populaţia sărăceşte, ei prosperă ca şobolanii pe siloz.
Nicolae e de paie, nu mai conduce de mult nimic, de ce nu îl dăm jos? De ce să mai pierdem doi ani din viaţă până când îi expiră mandatul? Alde Nica, Popa Florin, Florin Pâslaru, Saghian, toţi gălăţeni pârâţi sau „atârnaţi", ştiu mai bine decât noi.
Nu au candidatul potrivit, nu pentru că nu ar putea câştiga Ciumacenco, însă nu este de-al LOR. Le este frică de moarte că nu ascultă, nu e docil, nu face parte din gaşcă, respectă şi aplică legea, şi că o astfel de putere poate să-i măture şi pe ei. Aşa că-l împăiază pe MOŞ şi tot îl mai ţin doi ani.
PDL-ul nu are nici un interes, nu e pe val, mai ales acum când guvernarea le aparţine şi au adoptat măsuri antipopulare. Cert e că nici la capitolul candidaţi nu mai excelează după atacurile mas-media şi ale colegilor din partid asupra lui Necula.
Dobre s-a sudat de „kuru" lui NICA şi nu se mai poate dezlipi. Aşa-i când eşti la remorcă. Au un candidat care o să ajungă primar doar dacă câştigă OŢELUL campionatul şi o să joace în Champions League.
Societatea civilă doarme, sau nu există. Şi atunci cine să iniţieze un referendum? Şi, uite aşa, încet dar sigur, oraşul moare şi, o dată cu el, noi toţi. Ne merităm soarta.
Haideţi, oameni buni, uitaţi-vă în jur, la Constanţa, Piatra Neamţ, Cluj, Bacău, Timişoara, Braşov, Bucureşti. Ei nu au pierdut ca noi anii de după revoluţia din decembrie 1989. Deci, se poate?
Haideţi, oameni buni, stă în puterea noastră să măturăm cu ei pe jos, haideţi să-i aruncăm la lada cu gunoi a istoriei, acolo unde le este locul!
Haideţi, oameni buni, să aruncăm peste bord, politicienii de kăkat ai acestui oraş şi judeţ, care de douăzeci de ani au făcut ceva doar pentru ei!
Haideţi, oameni buni, că se poate!