Interviu
Vineri, 23 Iulie 2010
Suntem o ţară săracă, nu putem lăsa porturile la mâna administraţiilor locale
de Silviu VASILACHE
Directorul Mihai Ochialbescu vede Administraţia Porturilor când din unghiul pietroiului, când din cel al înţeleptului
Reporter: Suntem cu ochii pe APDM după marea criză a inudaţiilor, care a produs pe toate cheurile şi danele Portului Galaţi o mare investiţie provizorie: digul de saci de nisip şi de cauciuc umplut cu apă. Pe când şi ceva definitiv?
Mihai Ochialbescu: Sunt şanse şi pentru investiţii serioase, europene. Aprecierea dv. ar trebui făcută pentru o perioadă de mai mulţi ani, nu doar în ultimul. Ce s-a stricat, s-a stricat în mai mulţi ani. Ştiţi cum se spune, un nebun aruncă o piatră şi alţi înţelepţi se chinuie s-o scoată.
Rep.: Cam câţi nebuni avem la Galaţi?
M.O.: Nu s-au prea schimbat nebunii. Chestia este că s-au aruncat multe pietre. Una din problemele Portului sunt aceste pietre. Studiile de dezvoltare arată că pe coridoarele de transport europene nu apar Galaţii şi Brăila. Nu există plan de autostradă spre alte coridoare de transport, un plan de dezvoltare a liniilor ferate, la standarde, nu avem în perspectivă un aeroport. Dar, nu poţi să-i ceri unui guvern abia investit să rezolve ce nu au rezolvat guvernările de 20 de ani. Ne uităm pe hartă şi vedem cât de izolaţi suntem: nu avem nici o autostradă, nici Galaţii, nici Brăila.
Rep.: Păi nu avem cea mai mare autostradă, Dunărea? Duce până în inima Europei.
M.O.: Nici o autostradă fluvială, cum este Rinul, Loara sau Elba nu este singură: alături sunt autostrăzi rutiere şi pânze de căi ferate care le alimentează.
Rep.: Oarece infrastructură există şi la noi, dar curenţi de marfă, ioc! Speram că după ce intrăm în Europa, creştem.
M.O.: Nu creştem acum, pentru că este criză. S-au închis terminale şi în Austria, ca nerentabile. E o stagnare şi o specializare a curentelor de marfă. Va fi deschidere, dar nu acum. Peste tot în Europa, la cele două mari fluvii sunt mari probleme de trafic şi de marfă. Însă, la ei sunt porturi private, concesionate de la stat. Nu sunt private la nivel de suprastructură. La fel e şi în Germania, porturile sunt concesionate, dar nu private.
Rep.: Pe când şi la noi la fel?
M.O.: Deocamdată vin şi la noi, pentru studii de dezvoltare. Au venit experţi străini, din Franţa, din Olanda. Vin să se intereseze de terminalul de containere. Fac studii de dezvoltare a traficului în portul Galaţi. Vor să vină cu containerele. Deocamdată, facem export de fier vechi, de toate categoriile.
Rep.: Rămânem la filozofia mormanului de fiare vechi din anii 90?
M.O.: Este o afacere, dar a turcilor . Au şi cei din Liverpool afaceri cu fier vechi, şi tot cu Turcia. Nu este un oţel de bună calitate cel care iese. De asta se explică marile probleme ale clădirilor din Turcia, la cutremure. Este o problemă de oboseală a metalului. Nu poţi scoate un material bun din amestecul de fier, de cupru, de nichel şi aluminiu. Totul este bun imediat, dar după un an...
Rep.: Ce structură are cheul istoric al Galaţilor? Are peste 100 de ani şi este abandonat.
M.O.: Cheul istoric nici nu se mai vede. Are pe deasupra un canivou de termoficare. A servit şi pentru promenadă. La inundaţii nu a ţinut, nu era o masă comună, pentru siguranţă la inundaţii.
Rep.: A trecut inundaţia, paranoia digului a trecut şi ea, ne-am ales cu un heirup şi o mare improvizaţie. Ce facem după?
M.O.: Trebuie alocaţi bani pentru refacerea infrastructurii. Numai din fonduri europene. Banii trebuie ceruţi, deşi proprietatea este o problemă. Pentru unele zone proprietar este APDM, pentru altele Primăria, prin Apaterm. Ar trebui desfăcut tot şi făcut de la un cap la altul un dig. Transferul de proprietate îl poate face Ministertul Transporturilor sau al Administraţiei. Va fi o problemă. Dacă se dau bani pentru fondul de solidaritate, fiecare va primi în funcţie de problemele avute la inundaţii. Ce va fi cu faleza inferioară? E mereu inundată.
Rep.: E clar, ne prinde viitoarea inundaţie tot fără fonduri atrase.
M.O.: Se poate. Cine s-a angajat? Prefectura a luat frâiele, vrea accesarea fondurilor europene, care au lipsit în urmă cu patru ani. După cum am văzut, apa ţâşnea din platforma portuară. Trebuie desfăcut tot şi refăcut tot, să fie o construcţie continuă.
Rep.Să facem şi o ISPA portuară!
M.O.: Poate nu chiar o ISPA...Ar trebui să impermeabilizăm lucrările vechi, altfel apa intră. Nu avem treabă cu cheul vechi. Facem studiu de fezabilitate pentru cheurile verticale, să le înălţăm. Va participa şi operatorul portuar, pentru că se înalţă şi platformele.
Rep.: Este posibil să se facă ceva sub atâtea stăpâniri: PSD la local, PDL la Centru, PNL pe ici pe colo? Treceţi porturile maritime la local?
M.O.: Porturile nu au ce căuta la local. Cel puţin acum. Porturile sunt în toată lumea un conglomerat, între administraţia centrală, administraţia locală şi operatorii privaţi. Portul e un sistem de siguranţă al ţării, nu poate fi local. Aşa e la Anvers, la Rotterdam. Şi Galaţii sunt un port strategic. O să reuşim aşa ceva şi la Galaţi
Rep.: Păi nouă nu ne-a ieşit nimic până acum!
M.O.: Juridic, putem face prin lege. La Constanţa Primăria are 20% din acţiunile portului Constanţa. Poate că având acţionari oamenii de afaceri, ar fi o gândire...Dar acum suntem o ţară săracă, nu putem lăsa porturile la mâna administraţiilor locale.
Rep.: Cum rămâne cu ideea de două zone libere?
M.O.: S-a pus problema ca terminalul de containere să fie în Zona Liberă. Ce facem? Îi dăm Zonei jurisdicţie pe un port pe care nu-l are? Nu ştiu ce se întâmplă acolo, dar dincolo de Unicom are jurisdicţie tot zona liberă. S-a construit acolo vre-un cheu nou? Că eu n-am văzut. Aşa a fost fundamentat. Eu cred că cel care are administrarea unei zone libere îşi vede de politicile proprii, cu tarife, cu domeniu privat, cu taxe de intrare. E treaba celor care conduc. Dar există posibilitatea ca în baza HG-urilor şi a legilor de acum să se poată administra zonă liberă, în portul pe care îl am eu. Este firesc ca eu care aduc marfă şi nave, am macarale, magazii, plătesc taxe, să am condiţii de zonă liberă. Mai ales că suntem la marginea Europei. Sunt opozanţi, dar până una alta am câştigat noi. Am studiat legile şi cred că proiectul zonelor multiple este viabil.
Rep.: Au mai făcut şi alţii aşa ceva? Poate nu-i un model bun. Iar să ne băgăm pe modelul democraţiei originale?
M.O.. Nu ştiu! De ce n-am face noi primii? Nu mă interesează ce fac alţii! Democraţie originală, capitalism cu faţă umană, totul este să oferim condiţii. Investitorii olandezi au calculat şi fug de zonele libere. Le ieşea preţul mai mare cu 25% şi au preferat să plece din Zona liberă Constanţa.
Rep.: Decât două zone libere nu-i mai bine o singură administraţie la Dunăre? Sunt cam multe.
M.O.: Sunt multe, e o soluţie. Problema este că unele sunt autofinanţate, altele nu. Am încălca Convenţia de la Belgrad dacă le-am uni. Ar trebui să facem o regie, ca să fim pe Convenţii. E o problemă de studiu. Noi nu luăm bani de la buget, dăm. Dăm şi profit la bugetul statului, facem facilităţi portuare, ne facem treaba.
Rep.: După principiul "Facturăm, facturăm, facturăm! Dar când tăiaţi tarifele?
M.O.: Le-am redus. Dar traficul n-a crescut. Problema e în altă parte. Am calculat, noi suntem la 30% din tarifele altor porturi. Operatorii au o problemă. A revenit şi Mittal, nu mai tranzitează prin Bulgaria, ci din nou prin Navrom. Mittal nu mai trimite marfa finită la Constanţa, o expediază din Galaţi.
Rep.: Adâncimi la cheu aveţi?
M.O.: Avem. Doar două dane ne-au rămas.
Rep.: Dar „tunuri" cu dragaje?
M.O.: Este o informaţie greşită. Măsurătorile se fac din satelit, nu mai încap golănii, nu poţi tehnic intra pe măsurători.
Rep.: Mai vreţi să scoateţi insula scufundată de lângă gura Siretului?
Rep.: Da, ar fi loc de agrement de mare impact. Am avea parcuri de distracţii, am muta cazinourile pe o zonă mai izolată, ar fi şi un pod, am face şi un port marina, ar fi ştranduri, plajă. Am face Cocuţa cea mare. Investitorii vin după ce o aducem la lumină.
Rep.: Da, dar anu ăsta finanţele e mai a dracu ca niciodată!
M.O.: Turismul nu moare. Totdeauna a înflorit, avem nevoie de el. În Galaţi nu avem turism.